POEZII DEDICATE MARELUI POET MIHAI EMINESCU Poetul NICOLAE ROTARU EMINESCU DIN NOU
Ai fost odată ca-n poveşti-Nemuritor şi rece,-Acum luceşti vederii noastre –Etern care nu trece. Din umbra falnicelor bolţi, Unde ai plecat la steaua Care te-a găzduit, Poete, Privesc, albind iar, neaua. Te invocăm ca-n stihul tău, Cobori, Luceafăr blând, Mântuitor de neputinţă Iubiri înaripând. Şi dacă ramuri bat în geam, Când stăm cu măşti pe faţă, E că noi toţi din slova ta Ne vaccinăm cu viaţă. ÎNCHINARE LA POET În încăperea de sub tâmple, Abia atingi covorul moale, Şi muzele ne scot în cale Paşii metaforelor tale. Melod al graiului străbun, Înger de veghe limbii noastre, Luceafăr sacru între astre, Tu eşti Întâiul Bard Român. Plecat la steaua prea devreme, Rămâi eternitate vie, Duhul de geniu-n poezie Simbol universal în steme. Plămadă sfântă, zeu de grai, Orfevru-al vorbelor duioase Cu strălucire de mătase, Ne închinăm ţie, Mihai!